Punctul de plecare este interviul acordat de prim-ministrul român postului francez TF1, interviu unde, potrivit Deutsche Welle, Cioloș a „făcut impresia unei persoane care nu poate emite opinii de la egal la egal”, scrie B1.
„Ca prim-ministru, fie și „tehnocrat”, chiar nu ai nicio opinie despre legea El Khomri, despre sindicate, greve, vandalisme? Nu ești nici mai de stânga, nici mai de dreapta? (…) Faptul că premierul nu are nicio opinie și că „nu e surprins” e mai curând deconcertant. Nu trebuie să critici, ar fi lipsit de tact ca oaspete în Franța, dar poți spune ceva care să dea sentimentul că ești un interlocutor viu, bine așezat în problematica politică a timpului tău, un partener pe care francezii se pot baza, într-o direcție sau alta”, se arată în comentariul Deutsche Welle.
Dacian Cioloș a făcut figura perfectă a unui tehnocrat care știe să vorbească doar „limba bruxelleză”, lucru intuit perfect de analiza Deutsche Welle. „Premierul Cioloș s-a simțit mai în largul său abia atunci când i s-a permis să iasă din rolul său principal de demnitar român și să vorbească ca fost comisar la Bruxelles. Dintr-o dată și-a găsit vorbele și a devenit mai sigur pe sine. (…) Am înțeles un lucru din acest interviu: și anume că un demnitar român de condiție medie, ca Dacian Cioloș, dobândește cu adevărat firescul și siguranța de sine numai prin reducția pe care o operează birocrația Uniunii Europene. Prin prisma aparatului de la Bruxelles, vechile tradiții culturale și sociale franceze, engleze, germane se nivelează la palierul normelor UE și la acela al unei gândiri politice ostile, în esență, față de istorie.”
Concluzia comentariului Deutsche Welle nu îi este favorabilă premierului român: „Iată de ce România nu a fost critică față de UE niciodată decât prin excepție și nici măcar atunci când politicile promovate la Bruxelles i-au părut cu adevărat dăunătoare. Paradoxal, România va deveni o țară europeană abia atunci când va promova un prim-ministru credibil, cu un temei mai solid național.”